Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP) a publicat la data de 25.05.2023 Indrumarea privind solicitarea de garantie de buna executie in cadrul contractelor de concesiuni (Indrumarea).
Documentul publicat de ANAP dezvolta o serie de aspecte referitoare la includerea cerintei privind garantia de buna executie in cadrul unui contract de concesiune/parteneriat public-privat/contract de delegare.
Indrumarea analizeaza cerinta privind garantia de buna executie (GBE) din urmatoarele perspective:
– prevederile legislatiei relevante;
– conceptul de „garantie de buna executie” si rolul acesteia in cadrul contractelor; si
– comparatie intre contractul de concesiune/parteneriat public-privat/contract de delegare.
Totodata, Indrumarea prezinta o serie de concluzii cu referire la oportunitatea solicitarii GBE in cadrul cerintelor unei concesiuni, scopul si cuantumul GBE, momentul constituirii GBE si durata de valabilitate a GBE.
PREVEDERILE LEGISLATIEI RELEVANTE
Ca urmare a analizarii legsilatiei, ANAP concluzioneaza:
– cerinta privind obligatia/necesitatea unei GBE nu se regaseste in legislatia privind concesiunile, spre deosebire de legislatia privind achizitiile publice si cele sectoriale;
– legislatia specifica in materia contractelor de delegare si a celor privind parteneriatul public-privat face referire la GBE, ca prevedere contractuala.
CONCEPTUL DE „GARANTIE DE BUNA EXECUTIE” SI ROLUL ACESTEIA IN CADRUL CONTRACTELOR
ANAP retine ca, in sens larg, GBE este un instrument care protejeaza impotriva deficientelor de realizare a unui contract care ar constitui obstacole in calea finalizarii cu succes a acestuia.
Indrumarea descrie conceptul de „garantie de buna executie” si rolul acesteia in cadrul contractelor prin prisma prevederilor legislatiei in materia achizitiilor publice/parteneriatului public-privat, dar si a prevederilor Codului civil.
Totodata, se precizeaza ca cerinta privind GBE nu se regaseste in cazul contractelor de concesiune, probabil, in considerarea specificului acestui tip de contracte, respectiv preluarea riscului de operare de catre partenerul privat.
COMPARATIE INTRE CONTRACTUL DE CONCESIUNE/PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT/CONTRACT DE DELEGARE
Indrumarea analizeaza definitiile contractului de concesiune/parteneriat public-privat/contractului de delegare la nivel national, european si international:
– in acceptiunea Ghidului Bancii Modiale si OECD, contractele de concesiune sunt considerate o categorie distincta de contracte in cadrul parteneriatelor public-private;
– la nivel european, contractele de concesiune sunt reglementate prin Directiva 2014/23/UE; contractelor de tip PPP li se aplica fie legislatia in materia concesiunilor, fie legislatia in materia achizitiilor publice (dar conform statisticii Comisiei Europene, mai mult de 60% din PPP-urile lansate in UE se incadreaza normelor legislative privind concesiunile);
– la nivel national, contractelor de delegare si PPP-urilor (in cazul in care concluziile studiului de fundamentare indica oportunitatea lansarii procedurii drept concesiune) li se aplica atat legislatia aferenta contractelor de concesiune (Legea nr. 100/2016), cat si legislatia specifica in domeniu (O.U.G. nr. 39/2018 pentru parteneriatul public-privat si Legea nr. 51/2006 pentru delegare).
Totodata, la nivel national, in cadrul contractelor de concesiune intra si alte tipuri de contracte, care nu intra in categoria contractelor de delegare si PPP-urilor, precum:
– concesionarea privind constructia, operarea, intretinerea unei scoli/ inchisori /a unui spital;
– concesionarea de spatii comerciale de-a lungul unui segment de autostrada; si
– concesionarea operarii unei parcari/a unui domeniu schiabil.
Indrumarea analizeaza, totodata, oportunitatea includerii cerintei privind GBE in functie de tipul de contract.
CONCLUZII
In privinta oportunitatii solicitarii GBE in cadrul cerintelor unei concesiuni, se prevede ca autoritatea are optiunea de a include in documentatia de atribuire cerinta privind constituirea GBE, in urma unei evaluari temeinice care sa ia in considerare elemente precum:
– obiectul concesiunii (de exemplu, in cazul in care contractul de concesiune include pe langa operare si constructia investitiei);
– impactul unei prestatii defectuoase/neconforme asupra activelor proprietate publica care sunt puse la dispozitia partenerului privat si pe care acesta le are in administrare/ intretinere pe perioada derularii contractului;
– impactul unei prestatii defectuoase/neconforme asupra indeplinirii obiectivelor autoritatii publice (e.g., in cazul prestarii unor servicii direct catre populatie, cum ar fi colectarea deseurilor sau iluminatul stradal, daca contractul de concesiune se reziliaza, autoritatea trebuie sa aiba in vedere continuarea asigurarii acelor servicii pana la desemnarea unui nou concesionar);
– alte cerinte solicitate concesionarului incluse in documentatia de atribuire, cum ar fi anumite penalitati/asigurari (e.g. asigurari profesionale, asigurarea de raspundere fata de terti, asigurarea impotriva pierderii veniturilor/profitului, asigurarea constructiei)/ garantii financiare (e.g. garantii cu privire la creantele si drepturile detinute in temeiul contractului de concesiune, in favoarea finantatorilor contractului de concesiune care sunt institutii de credit, institutii financiare, pe durata contractului de concesiune/ inclusiv un anumit cuantum al redeventei);
– capacitatea pietei respective, care se stabileste in urma efectuarii unei cercetari de piata.
Exceptie fac contractele de delegare si parteneriatele public-private guvernate de legi speciale, unde este inclusa cerinta privind GBE in cadrul contractului.
In privinta cuantumului si scopului GBE, se prevad urmatoarele:
– cuantumul GBE este direct legat de scopul pentru care este solicitata si se va stabili in functie de calculul pe care autoritatea l-a intocmit anterior in cadrul evaluarii realizate privind costurile/ consecintele financiare pe care le-ar putea avea in cazul indeplinirii defectuoase/ a neindeplinirii contractului de concesiune/a unei activitati specifice din cadrul contractului;
– se recomanda ca GBE sa fie calculata in functie de valoarea estimata a activitatilor pe care concesionarul urmeaza sa le presteze si de riscurile/costurile/consecintele financiare pe care autoritatea le-ar putea avea in cazul indeplinirii defectuoase/a neindeplinirii contractului de concesiune de catre concesionar;
– se prezinta cu titlu exemplificativ, posibile abordari privind scopul si cuantumul GBE.
In cadrul unui contract de concesiune, momentul constituirii GBE poate interveni:
– la intrarea in efectivitate a contractului (de exemplu, 10 zile de la semnarea contractului);
– la finalizarea unei anumite activitati si demararea unei alte activitati (de exemplu, la inceputul activitatii de operare dupa finalizarea fazei de constructie);
– spre finalul contractului, in cazul in care contractul prevede transferarea anumitor bunuri intr-o stare corespunzatoare (la standardele prevazute in contractul de concesiune).
Totodata, concesionarului ar trebui sa i se acorde posibilitatea constituirii GBE:
– fie cu o valabilitate pana la data expirarii;
– fie cu valabilitate de cel putin un an cu obligatia de prelungire a valabilitatii acesteia pe durata implementarii contractului/ pe o animita perioada solicitata astfel incat in orice moment pana la data expirarii, GBE sa fie valabila.
Continutul integral al Indrumarii poate fi accesat la urmatoarea pagina de internet: https://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2023/05/Indrumare-privind-solicitarea-de-garantie-.pdf
