In privinta modernizarii normelor europene in domeniul achizitiilor publice, detaliem in continuare principalele aspecte vizate de propunerea de revizuire a Comisiei Europene.
Pentru proceduri mai simple si mai flexibile, Comisia propune, in special:
Procedura de negociere in cadrul careia autoritatile contractante pot negocia cu ofertantii in scopul de a imbunatati calitatea ofertelor va simplifica achizitiile publice si va oferi mai multa flexibilitate pentru contractele complexe. Totodata, aceasta procedura va permite autoritatilor contractante sa achizitioneze lucrari si servicii adaptate mai bine nevoilor lor si constrangerilor bugetare.
Cu toate acestea, Comisia este constienta de riscurile implicate de aceasta procedura in ceea ce priveste, in principal, transparenta, nediscriminarea si tratamentul egal.
Negocierile vor fi, prin urmare, supravegheate astfel:
Comisia nu are convingerea ca o crestere a pragurilor va conduce la simplificarea politicii europene de achizii publice. In esenta, o crestere a pragurilor ar insemna ca un segment mai mare din procedurile de achizitie publica sa exceada domeniului de aplicare a directivei si sa fie guvernat numai de legislatiile nationale, existand posibilitatea ca acestea din urma sa nu asigure acelasi nivel de transparenta si nediscriminare prevazut de legislatia U.E..
Mai mult decat atat, U.E. trebuie sa-si respecte obligatiile internationale. Se are in vedere, in special, Acordul privind achizitiile publice incheiat in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. U.E. s-a angajat sa asigure aplicarea garantiilor procedurale la care se face referire in propunere tuturor contractelor a caror valoare depaseste pragurile stabilite prin Directivele in vigoare. Cresterea pragurilor ar constitui, pe cale de consecinta, o incalcare a obligatiilor Uniunii asumate la nivel international. De exemplu, in situatia in care pragurile s-ar dubla, U.E. ar trebui sa compenseze pentru aceasta cu pana la 30 de miliarde de Euro.
Multe companii, in special IMM-urile, se plang ca accesul la contractele de achizitii publice ramane dificil in practica din cauza dificultatilor administrative ridicate, precum si a cerintelor uneori disproportionate stabilite de autoritatile contractante. Printre masurile propuse pentru a remedia aceasta problema, cele mai importante se refera, astfel cum am mentionat mai sus, la obligatia autoritatilor contractante de a accepta declaratii pe propria raspundere si la faptul ca documentele deja prezentate in ultimii patru ani aceleiasi autoritati contractante si inca valabile, nu vor mai fi solicitate. IMM-urile vor avea astfel de castigat intrucat costurile si timpul de obtinere a documentelor reprezinta de multe ori un impediment serios in participarea la procedurile de atribuire.
In plus, lista criteriilor de selectie va fi exhaustiva. Cerinta referitoare la cifra de afaceri anuala nu va putea depasi de trei ori valoarea contractului. Astfel, autoritatile nu vor putea impune cerinte restrictive referitoare la cifra de afaceri care ar exclude in mod automat IMM-urile de la procedura. Autoritatile contractante vor fi incurajate sa imparta contractele pe loturi pentru a permite accesul la procedura pentru cat mai multi operatori economici si vor fi nevoite sa ofere o justificare atunci cand nu procedeaza astfel.
Nu in ultimul rand, Statele Membre vor putea prevedea efectuarea de plati directe catre subcontractanti astfel incat acesti subcontractanti – care sunt adeseori IMM-uri – sa fie platiti mai rapid si sa nu suporte consecintele unui contractant principal rau platnic.
Serviciile sociale au beneficiat deja de regimul simplificat aplicabil asa numitelor servicii de tip „B” sau „neprioritare”. Avand in vedere ca acestea au in general o dimenisiune transfrontaliera limitata, serviciile sociale, de sanatate si cele referitoare la educatie vor beneficia de un regim special, mult simplificat.
Astfel, aceste servicii vor fi supuse unui prag mai inalt (500.000 Euro), prag pana la care Statele Membre vor fi libere sa stabileasca regulile procedurale aplicabile, cu respectarea principiilor fundamentale ale transparentei si egalitatii de tratament. Singurele obligatii constau in publicarea unui anunt de participare si a unui anunt de atribuire.
In plus, Statele Membre vor trebui sa se asigure ca autoritatile contractante iau in considerare, printre altele, toate criteriile de calitate si continuitate pe care le considera necesare pentru serviciile in cauza. Statele Membre pot elimina, de asemenea, pretul ca singur criteriu de atribuire pentru astfel de servicii.
O evaluare efectuata de Comisie a aratat ca restrangerea aplicarii regimului normal privind achizitiile publice unor servicii determinate, nu mai este justificata. Pentru servicii juridice, hoteliere si de restaurant, in mod special, evaluarea a aratat ca procentul de comert transfrontalier este in mod semnificativ mai mare decat media pentru serviciile care se supun regimului comun al achizitiilor publice. Pe cale de consecinta, regimul simplificat aplicabil asa numitelor servicii de tip „B” se va aplica doar serviciilor sociale.
Pentru a sustine in continuare obiectivele strategiei Europa 2020 si datorita reactiilor pozitive la adoptarea Cartii Verzi, Comisia propune introducerea unui concept de cost al ciclului de viata, ceea ce va incuraja autoritatile publice sa ia in considerare intregul ciclu de viata al unui produs la momentul deciziei de a achizitiona. Costul ciclurilor de viata include costurile interne si obligatiile pecuniare externe care tin de mediul inconjurator. Statele Membre si autoritatile contractante raman libere sa decida daca sa integreze sau nu costurile ciclului de viata in procedurile de achizitii publice.
Autoritatile contractante pot lua in considerare criterii legate de productia bunurilor sau serviciilor care urmeaza sa fie achizitionate.
In plus, autoritatile contratante pot solicita ca lucrarile, bunurile ori serviciile sa poarte etichete specifice care sa ateste caracteristici de mediu, sociale sau de alt tip, atat timp cat sunt solicitate numai criterii legate de obiectul contractului de achizitie publica si sunt acceptate si etichete echivalente.
In legatura cu dimensiunea sociala, Comisia propune extinderea ariei actuale de contracte rezervate in favoarea unor ateliere protejate: pe de o parte, aceasta exceptie este extinsa pentru toti operatorii economici al caror scop principal este integrarea sociala si profesionala a lucratorilor cu handicap sau deficiente, iar, pe de alta parte, procentul minim necesar de lucratori defavorizati se reduce de la 50% la 30%.
Conflictele de interese, comportamentul ilicit, precum si limitele pana la care este acceptata modificarea unui contract in timpul executarii sale fara organizarea unei noi proceduri sunt expres definite in propunere.
Autoritatile contractante nu vor putea atribui contractul celui mai bun ofertant daca acesta din urma nu poate prezenta documentatia solicitata sau daca prezinta o declaratie falsa cu privire la lipsa oricaror legaturi privilegiate cu membri ai autoritatii contactante sau referitor la inexistenta unui comportament ilicit din partea acestuia.
De asemenea, ofertele cu pret neobisnuit de scazut vor fi analizate. Constatarea incalcarii normelor europene in special cu privire la obligatiile sociale, legislatia muncii, legislatia de mediu sau incalcarea normelor internationale sociale sau de mediu va conduce la respingerea ofertei. Nu in ultimul rand, autoritatile contractante pot stabili ca anumite obligatii esentiale sa fie executate de insusi ofertantul principal, fara a putea fi subcontractate.
Pentru a asigura o mai buna monitorizare a punerii in aplicare si functionarii normelor privind achizitiile publice, Statele Membre vor desemna un organism national de supraveghere independent, cu atributii in monitorizarea, implementarea si controlul achizitiilor publice. Acestea vor oferi sprijin autoritatilor publice si operatorilor economici prin structuri si mecanisme ce ofera consultanta juridica si economica, sprijin, formare si asistenta.
Nu in ultimul rand, organismele de supraveghere au obligatia de a coopera si de a face schimb de informatii si bune practici prin intermediul sistemului de informare al Pietei Interne.
Comisia propune imbunatatirea mecanismului de exceptare de la aplicarea legislatiei achizitiilor publice, prevazute de art. 30 din Directiva 2004/17/CE. Propunerea clarifica astfel notiunea de drept special si exclusiv. In plus, propunerea exclude din domeniul de aplicare a Directivei explorarea si exploatarea de petrol si gaze naturale datorita faptului ca acest sector s-a dovedit a fi permanent expus concurentei.
In prezent, costul total suportat de companii si de autoritati pentru achizitia bunurilor si serviciilor care intra in domeniul de aplicare a Directivelor este estimat la aproximativ 5.26 miliarde de Euro pe an (date inregistrate la nivelul anului 2009). Acesta reprezinta mai putin de 1.3% din valoarea anunturilor de participare publicate in aceeasi perioada. Costul se refera la intreg procesul de achizitii publice si nu doar la actiunile prevazute de normele U.E.. Astfel, companiile si autoritatile ar suporta in continuare o parte din aceste costuri, chiar si in lipsa Directivelor U.E..
Beneficiile rezultate in urma aplicarii Directivelor privind achizitiile publice sunt de aproximativ patru ori mai mari decat aceste costuri. Economiile rezultand din cresterea nivelului de transparenta si de concurenta sunt estimate la 4-5% pe an. In anul 2009, aceasta suma se ridica la aproximativ 16.8-21 miliarde de Euro, fara a lua in considerare vreo bonificatie pentru imbunatatirea calitatii sau beneficiile sociale si de mediu.
Masurile propuse de Comisia Europeana sunt destinate simplificarii in continuare a procedurilor de atribuire existente si, prin urmare, ar trebui sa reduca costul achizitiilor in general. De exemplu, prin prevederea ca numai ofertantul castigator sa furnizeze anumite documente, pregatirea ofertelor de catre operatorii economici ar trebui sa se debirocratizeze cu peste 80% (reducand cifra initiala a costurilor cu apoximativ 169 de milioane de euro). Mai mult decat atat, cerintele referitoare la generalizarea mijloacelor electronice ar trebui sa genereze economii insemnate (estimate de la 50 pana la 70 de miliarde de euro pe an raportat la totalul cheltuielilor cu achizitiile).
Asistăm clienții în proiecte de achiziții publice, sectoriale, concesiuni și PPP, în toate etapele procedurii de atribuire și pe parcursul executării contractelor.
Vizitează site-ul Vass lawyers→