In M.Of. nr. 729 din data de 17 octombrie 2011 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea si completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010 (denumita in continuare „Legea”).
Ordonanta a fost adoptata:
- ca urmare a Infogramei nr. 724 din 26 ianuarie 2011 prin care Reprezentanta Permanenta a Romaniei la Uniunea Europeana a comunicat autoritatilor romane faptul ca Comisia Europeana a recomandat modificarea legislatiei in domeniul parteneriatului public-privat (denumit in continuare „P.P.P.”) pentru a fi compatibila cu acquis-ul si jurisprudenta europeana in domeniul achizitiilor publice si concesiunilor, precizand ca deja cazul a fost trimis pentru a fi introdus in sistemul EU Pilot care precede procedurile de incalcare a dreptului comunitar (infringement); si
- avand in vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente pentru perfectionarea si armonizarea sistemului privind implementarea P.P.P. cu normele europene in materie, luand in considerare faptul ca neadoptarea unor astfel de masuri ar putea avea ca efect declansarea procedurii de infringement de catre Comisia Europeana, consecinta cea mai grava in acest caz reprezentand-o amanarea/intarzierea implementarii unor proiecte de investitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local.
Modificarile si completarile au vizat aspecte precum:
- principiile de baza ale P.P.P.;
- definitiile;
- tipurile de contracte de P.P.P.;
- domeniul de aplicare al Legii;
- partenerii publici;
- procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;
- ofertele alternative;
- etapele de atribuire a unui contract de P.P.P.;
- contestatiile;
- Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat;
- anexa referitoare la informatiile minime care trebuie incluse in anuntul de selectie.
Principiile de baza ale P.P.P.
Potrivit noii reglementari, investitorii privati care, in temeiul legislatiei statului membru in care sunt stabiliti, au dreptul sa presteze serviciul in cauza nu pot fi respinsi numai pe motiv ca, in temeiul legislatiei romane, sunt obligati sa fie persoane juridice.
De asemenea, in scopul atribuirii unui contract de P.P.P. de catre partenerii publici, statul roman in relatiile lui cu alte state membre aplica in relatiile lor conditii la fel de favorabile precum cele pe care le aplica operatorilor economici/investitorilor privati din tarile terte in temeiul acordului privind contractele de achizitii publice incheiat in cadrul negocierilor multilaterale ale Rundei Uruguay. In acest scop, statul roman se consulta cu privire la masurile pe care urmeaza sa le ia in scopul punerii in aplicare a acordului, in cadrul Comitetului consultativ pentru achizitii publice constituit in temeiul art. 1 din Decizia 71/306/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 de instituire a Comitetului consultativ pentru achizitiile publice de lucrari.
Nu in ultimul rand, statul roman, fara a aduce atingere dispozitiilor Legii, in special celor privind obligatiile in materie de publicitate a contractelor atribuite si de informare in legatura cu investitorii privati, si in conformitate cu cadrul legal in materie, nu divulga informatiile comunicate de investitorii privati cu titlu confidential, in special cele legate de secrete tehnice sau comerciale si aspectele confidentiale ale ofertelor/scrisorilor de intentie.
Definitiile
In privinta notiunii de „investitor privat” s-a introdus cerinta ca persoana juridica sa aiba calitatea de furnizor de bunuri, prestator de servicii ori executant de lucrari – cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata bunuri, servicii si/sau executie de lucrari.
In acelasi timp, au fost introduse urmatoarele definitii noi:
- contractele de P.P.P. de lucrari sunt contractele de parteneriat care au ca obiect fie executia, fie atat proiectarea, cat si executia unor lucrari referitoare la una dintre activitatile mentionate in anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (denumita in continuare „O.U.G. nr. 34/2006”), fie realizarea prin orice mijloace a unei lucrari care sa raspunda unor necesitati precizate de partenerul public in continutul anuntului de selectie si al documentului atasat; o „lucrare” este rezultatul unui ansamblu de lucrari de constructie sau de lucrari publice, destinata sa indeplineasca ea insasi o functie economica sau tehnica;
- contractele de P.P.P. de bunuri sunt contractele de parteneriat, altele decat cele prevazute anterior, care au ca obiect furnizarea de bunuri care sa raspunda unor necesitati precizate de partenerul public in continutul anuntului de selectie si al documentului atasat; este considerat tot un contract de P.P.P. de bunuri si un contract de P.P.P. care are ca obiect furnizarea de bunuri si care acopera, in mod accesoriu, lucrari de montaj si de instalare;
- contractele de P.P.P. de servicii sunt contractele de parteneriat, altele decat contractele specificate in cele doua definitii precedente, care au ca obiect prestarea de servicii prevazute in anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 34/2006; un contract de P.P.P. care are ca obiect atat bunuri, cat si servicii prevazute in anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 34/2006, este considerat “contract de P.P.P. de servicii”, in cazul in care valoarea serviciilor in cauza este mai mare decat valoarea bunurilor cuprinse in contract; un contract de P.P.P. este considerat contract de P.P.P. de servicii daca are ca obiect servicii in intelesul anexei nr. 2 la O.U.G. 34/2006, si care, in raport cu obiectul principal al contractului, cuprinde numai incidental activitati in intelesul anexei nr. 1 din respectivul act normativ;
- reteaua publica de telecomunicatii este infrastructura publica de telecomunicatii care permite trimiterea de semnale intre puncte terminus definite ale retelei prin cablu, prin microunde, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;
- punctul terminus al retelei reprezinta ansamblul de conexiuni fizice si specificatii tehnice de acces care fac parte din reteaua publica de telecomunicatii si sunt necesare pentru a avea acces la respectiva retea publica si pentru a comunica in mod eficient prin intermediul sau;
- serviciile publice de telecomunicatii reprezinta serviciile de telecomunicatii furnizate de una sau mai multe entitati de telecomunicatii desemnate in mod special de statul membru;
- serviciile de telecomunicatii sunt serviciile care constau, integral sau partial, in transmisia si transmiterea de semnale in reteaua publica de telecomunicatii prin procedee de telecomunicatii, cu exceptia radiodifuziunii si televiziunii.
Tipuri de contracte de P.P.P.
Daca pana la momentul modificarii legislative, existau doar doua tipuri de contract, in urma corelarii legislatiei cu normele europene, un P.P.P. se poate realiza prin urmatoarele tipuri de contracte:
- contracte de lucrari;
- contracte de bunuri;
- contracte de servicii.
Domeniul de aplicare al Legii
Contractele care se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica: gaze, energie termica si electrica, apa, transport, servicii postale, explorarea sau extractia de petrol, gaze, carbune sau alti combustibili solizi, precum si porturile sau aeroporturile sunt incluse in categoria contractelor de P.P.P. de lucrari, de bunuri si de servicii, in functie de specificul fiecarui tip de contract.
In domeniul gazelelor si energiei termice, energiei electrice sau apei potabile, Legea se va aplica urmatoarelor activitati relevante:
- punerea la dispozitie sau exploatarea de retele fixe destinate furnizarii de servicii publice in domeniul producerii, transportului sau distributiei de gaze sau energie termica, energiei electrice sau apei potabile;
- alimentarea cu gaze sau energie termica, respectiv energie electrica sau apa potabila a unor asemenea retele;
- contracte de P.P.P. atribuite de parteneri publici care desfasoara o activitate relevanta in domeniul apei potabile si care se refera la proiecte de inginerie hidraulica, irigatii sau drenare, cu conditia ca volumul de apa destinat aprovizionarii cu apa potabila sa reprezinte mai mult de 20% din volumul total de apa pus la dispozitie prin astfel de proiecte sau instalatii de irigare ori drenare, sau au legatura cu evacuarea sau tratarea apelor uzate.
Alimentarea cu gaze sau energie termica a retelelor care furnizeaza un serviciu public, de catre un partener public, nu se considera activitate relevanta, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- producerea de gaze sau energie termica de catre partenerul public este consecinta inevitabila a desfasurarii unei activitati, alta decat cele mentionate la art. 52 alin. (1) sau (3) ori la art. 53-56 din Lege;
- alimentarea retelei publice este destinata doar exploatarii economice a unei asemenea productii si reprezinta maximum 20% din cifra de afaceri a entitatii, avand in vedere media ultimilor 3 ani, inclusiv anul curent.
Alimentarea cu energie electrica/apa potabila a retelelor care furnizeaza un serviciu public, de catre un partener public, nu se considera activitate relevanta, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- producerea de energie electrica/apa potabila de catre partenerul public are loc deoarece consumul sau este necesar pentru desfasurarea unei activitati, alta decat cele mentionate la art. 52 alin. (1) sau (3) ori la art. 53-56 din Lege;
- alimentarea retelei publice depinde numai de consumul propriu al partenerului public si nu a depasit 30% din productia totala de energie electica sau, respectiv, apa potabila a entitatii, avand in vedere media ultimilor 3 ani, inclusiv anul curent.
Domeniul de aplicare al Legii mai cuprinde si:
- activitatile relevante privind punerea la dispozitie sau exploatarea retelelor destinate sa furnizeze un serviciu public in domeniul transportului feroviar, prin sisteme automate, cu tramvai, troleibuz, autobuz ori prin cablu;
- servicii postale, indiferent daca sunt sau nu rezervate in sensul prevederilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, respectiv serviciile constand in colectarea, sortarea, transportul si livrarea la destinatari a trimiterilor postale – corespondenta, carti, cataloage, ziare, periodice, colete postale continand bunuri cu sau fara valoare comerciala – indiferent de greutate;
- servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv serviciile care preceda si urmeaza expedierii;
- servicii cu valoare adaugata in legatura cu posta electronica si furnizate integral prin mijloace electronice, inclusiv transmiterea securizata prin mijloace electronice a documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor si transmiterea prin posta electronica recomandata;
- servicii privind trimiterile postale neincluse in prima categorie, cum ar fi publicitatea directa prin corespondenta, care nu poarta adresa;
- servicii financiar-postale, de natura celor prevazute in categoria 6 din anexa nr. XVII A si la art. 24 lit. c) din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale, si care includ, in principal, mandatele postale si transferurile pe baza de conturi curente postale;
- servicii logistice, care combina livrarea si/sau depozitarea cu alte functiuni decat cele postale;
- activitatile relevante referitoare la exploatarea unei regiuni geografice in scopul: explorarii sau extractiei de petrol, gaze, carbune sau alti combustibili solizi; punerii la dispozitia transportatorilor aerieni, maritimi sau fluviali a aeroporturilor si a porturilor maritime sau fluviale ori a altor terminale de transport.
Partenerii publici
In lumina noilor modificari, partenerii publici sunt definiti ca incluzand si:
- orice intreprindere publica care opereaza una dintre activitatile relevante, asupra carora partenerii publici definiti la art. 8 lit. a) si b) din Lege pot exercita, direct sau indirect, o influenta dominanta in virtutea dreptului de proprietate, participarii financiare ori normelor care o guverneaza; influenta dominanta se prezuma in cazul in care partenerii publici, direct sau indirect, fata de o intreprindere:
- detin majoritatea capitalului subscris al intreprinderii; sau
- controleaza majoritatea voturilor asociate actiunilor emise de intreprindere; sau
- pot numi mai mult de jumatate dintre membrii organului de administrare, de conducere sau de supraveghere a intreprinderii;
- orice entitati juridice care, daca nu sunt parteneri publici astfel cum sunt definiti mai sus, desfasoara printre activitatile lor una ori mai multe dintre activitatile relevante sau orice combinatie a acestora si beneficiaza de drepturi speciale ori exclusive acordate de o autoritate competenta; “drepturile speciale sau exclusive” reprezinta drepturile acordate de catre o autoritate competenta a unui stat membru prin intermediul unei dispozitii legislative, de reglementare ori administrative, care au ca efect limitarea exercitarii activitatilor relevante la una sau mai multe entitati si care afecteaza substantial capacitatea altor entitati de a efectua o astfel de activitate.
Procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare
Pe cale de exceptie, partenerii publici pot atribui un contract de P.P.P. printr-o procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare pentru lucrarile sau serviciile suplimentare care nu sunt prevazute in proiectul estimat initial si nici in contractul initial de P.P.P. si care au devenit necesare, ca urmare a unei situatii neprevazute, pentru executia lucrarii ori serviciilor descrise de acestea, cu conditia atribuirii contractului investitorului privat care a contractat respectiva lucrare sau respectivul serviciu si:
- in cazul in care respectivele lucrari sau servicii suplimentare nu pot fi separate din punct de vedere tehnic ori economic de contractul initial fara a constitui un inconvenient major pentru partenerii publici; sau
- in cazul in care respectivele lucrari sau servicii, chiar daca pot fi separate de executarea contractului initial, sunt strict necesare pentru finalizarea acestuia; cu toate acestea, valoarea cumulata a contractelor atribuite pentru lucrari sau servicii suplimentare nu trebuie sa fie mai mare de 50% din valoarea contractului initial.
Ofertele alternative
Prin Ordonanta, s-a introdus in Lege conceptul de oferte alternative. Astfel, partenerii publici pot autoriza investitorii privati sa prezinte oferte alternative, cu luarea in considerare a urmatoarelor reguli:
- in anuntul de selectie partenerii publici trebuie sa precizeze daca autorizeaza sau nu oferte alternative deoarece, in lipsa acestei mentiuni, ofertele alternative nu pot fi autorizate;
- partenerii publici care autorizeaza oferte alternative mentioneaza in documentul atasat cerintele minime pe care trebuie sa le respecte acestea, precum si cerintele de prezentare;
- partenerii publici vor lua in considerare numai ofertele alternative care indeplinesc cerintele minime impuse;
- in cazul procedurilor de selectie privind atribuirea contractelor de P.P.P. de bunuri si a contractelor de P.P.P. de servicii, partenerii publici care au autorizat oferte alternative nu pot respinge o oferta alternativa din simplul motiv ca ar conduce, in cazul in care ar fi selectata, fie la un contract de P.P.P. de servicii in locul unui contract de P.P.P. de bunuri, fie la un contract de P.P.P. de bunuri in locul unui contract de P.P.P. de servicii.
Etapele de atribuire a unui contract de P.P.P.
Partenerii publici vor intocmi, pentru fiecare contract de P.P.P., un proces-verbal care sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
- denumirea si adresa partenerului public, obiectul si valoarea contractului de P.P.P.;
- numele investitorilor privati selectati si justificarea alegerii lor;
- numele investitorilor privati respinsi si motivele respingerii lor;
- motivele respingerii ofertelor considerate anormal de scazute;
- numele adjudecatarului si justificarea selectarii ofertei sale, precum si, daca se cunoaste, partea din contract pe care acesta intentioneaza sa o subcontracteze unor terti;
- in ceea ce priveste dialogul competitiv, circumstantele care justifica recurgerea la respectiva procedura;
- dupa caz, motivele pentru care partenerul public a renuntat sa atribuie un contract de P.P.P..
Procesul-verbal sau principalele sale elemente sunt comunicate Comisiei Europene, la cererea acesteia.
De asemenea, potrivit noii reglementari, contractele de P.P.P. pot fi incheiate numai dupa implinirea termenului de asteptare de minimum 10 zile calendaristice incepand cu ziua urmatoare transmiterii comunicarii privind rezultatul procedurii catre investitorii privati participanti prin fax ori alte mijloace electronice sau, in cazul utilizarii altor mijloace de comunicare, inainte de expirarea fie a unui termen de cel putin 15 zile calendaristice incepand cu ziua urmatoare transmiterii comunicarii privind rezultatul procedurii catre investitorii privati participanti, fie a unui termen de cel putin 10 zile calendaristice incepand cu ziua urmatoare primirii comunicarii privind rezultatul procedurii.
Contestatiile
Modificarile si completarile vizeaza aspecte precum:
- termenul de sesizare a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare „Consiliul„ sau „C.N.S.C.”) – persoana vatamata poate sesiza Consiliul in vederea anularii actului si/sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim, in termen de 10 zile calendaristice incepand cu ziua urmatoare transmiterii comunicarii partenerului public catre investitorul privat interesat, in cazul utilizarii faxului ori a mijloacelor electronice sau, in cazul utilizarii altor mijloace de comunicare, acest termen este egal fie cu cel putin 15 zile calendaristice incepand cu ziua urmatoare transmiterii comunicarii partenerului public catre investitorul privat interesat, sau de cel putin 10 zile calendaristice incepand cu ziua urmatoare primirii comunicarii facute de partenerul public catre un investitor privat, in conditiile Legii, despre un act al partenerului public considerat nelegal;
- solutiile pe care le poate pronunta Consiliul – in cazul admiterii contestatiei, Consiliul dispune dupa caz: anularea in tot sau in parte a actului partenerului public; obligarea la emiterea actului de catre partenerul public; indeplinirea unei obligatii de catre partenerul public, inclusiv eliminarea oricaror specificatii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anuntul de selectie, documentul atasat sau din alte documente emise in legatura cu procedura de selectie; orice alte masuri necesare remedierii incalcarii dispozitiilor legale in materia P.P.P..
Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat
Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (denumita in continuare „U.C.C.P.P.P.”) dobandeste noi atributii, precum:
- comunica Comisiei Europene toate acordurile internationale incheiate in conformitate cu prevederile tratatului cu unul ori mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene si care vizeaza furnizarea de produse sau executia de lucrari, destinate implementarii ori exploatarii unui proiect in comun cu statele semnatare;
- verifica fiecare anunt de selectie sau alta documentatie complementara transmis/transmisa de catre partenerul public pentru publicare in S.E.A.P. si in J.O.U.E., dupa caz;
- constituie o comisie de analiza si selectie privind sustenabilitatea si fezabilitatea proiectelor de P.P.P.; partenerii publici vor sustine in fata acestei comisii proiectele de parteneriat pe care doresc sa le realizeze, prezentand notele de fundamentare ori studiile de prefezabilitate, includerea in buget a cheltuielilor aferente, aspecte privind finantarea, detalii tehnice etc., orice alte elemente prin care se pot demonstra avantajele implementarii proiectului de P.P.P.; nu pot fi initiate proiecte de P.P.P. care nu sunt admise de comisia de analiza si selectie din cadrul U.C.C.P.P.P. privind fezabilitatea acestor proiecte; organizarea si functionarea comisiei se stabilesc prin ordin al secretarului general al Guvernului;
- constituie un mecanism de colaborare pentru analiza si elaborarea opiniilor juridice unitare, in cazul in care U.C.C.P.P.P. si Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (denumita in continuare „A.N.R.M.A.P.”) au emis, in opinia solicitantului, puncte de vedere diferite la intrebarile acestuia in legatura cu modul de derulare a procedurilor de selectie sau de achizitie, dupa caz; rezolvarea situatiei in care un solicitant a obtinut doua puncte de vedere diferite la o intrebare/clarificare a acestuia se face numai de catre o comisie, constituita ca un mecanism de colaborare; solicitantul va depune in scris la Secretariatul General al Guvernului o cerere privind emiterea unui singur punct de vedere, in situatia in care acesta a primit doua opinii diferite de la cele doua structuri mentionate mai sus; se vor anexa la cererea depusa ambele raspunsuri primite de la A.N.R.M.A.P. si de la U.C.C.P.P.P., insotite de aceeasi documentatie depusa la obtinerea acestor raspunsuri; adoptarea raspunsului/solutiei finale se va face tinand cont in mod primordial de punctul de vedere al A.N.R.M.A.P.; daca exista si alte puncte de vedere, acestea se vor consemna in procesul-verbal de sedinta;
- daca U.C.C.P.P.P., in indeplinirea atributiilor sale specifice de monitorizare, identifica existenta unor elemente ce ar putea conduce, in opinia sa, la nulitatea absoluta a contractului de P.P.P., aceasta va sesiza A.N.R.M.A.P. ; sub sanctiunea nulitatii absolute, nu pot fi initiate, semnate sau derulate contracte de P.P.P. in cazul in care autoritatea publica isi asuma riscuri care conduc la clasificarea proiectului in cheltuieli publice, potrivit normelor legale in vigoare.
Anexa referitoare la informatiile minime care trebuie incluse in anuntul de selectie
Nu in ultimul rand, a fost introdusa o Anexa la Lege referitoare la informatiile minime care trebuie incluse in anuntul de selectie pentru contractele de P.P.P..