Proceduri de infringement deschise/inchise de Comisia Europeana in materia achizitiilor publice

Potrivit unor comunicate de presa publicate la data de 14 martie 2011, 6 aprilie 2011 si 19 mai 2011, Comisia Europeana a actionat pentru a se asigura ca normele UE privind achizitiile publice – cheltuirea banilor publici de catre autoritatile publice – sunt respectate in Germania, Franta, Spania si Olanda.

1. Germania – respectarea deciziei CJUE cu privire la schemele de pensii pentru angajatii autoritatilor locale

Comisia Europeana a decis sa solicite Germaniei informatii cu privire la masurile luate pentru a respecta o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (denumita in continuare “CJUE” sau “Curtea”) din anul 2010 (C-271/08), potrivit careia Germania nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de regulile comunitare in materie de achizitii publice atribuind in mod direct contracte pentru servicii de pensii pe baza unui acord colectiv, fara publicarea unui anunt/unei invitatii de participare la procedura la nivelul UE. Comisia considera ca autoritatile germane nu au luat masurile necesare pentru a se conforma hotararii Curtii, intrucat contractul colectiv si acordurile-cadru sunt inca in vigoare. In cazul in care autoritatile germane nu informeaza Comisia in termen de doua luni cu privire la masurile luate pentru a se conforma cu hotararea Curtii, Comisia poate deferi cazul acesteia pentru a doua oara si solicita impunerea de sanctiuni financiare Germaniei.

Un acord colectiv incheiat in 2003 intre Asociatia Patronatului Municipal (Vereinigung kommunaler Arbeitgeberverbände, VKA) si sindicate (ver.di – Vereinigte Dienstleistungsgewerkschaft eV) stabileste ca preschimbarea salariului trebuie sa fie asigurata de catre angajatorii municipali, fie prin intermediul prestatorilor publici de pensii suplimentare (öffentliche Zusatzversorgungseinrichtungen), fie prin intermediul membrilor Sparkassen-Finanzgruppe (grup de banci de economii) sau a companiilor de asigurare municipale (Kommunalversicherer). Pe baza acestui acord colectiv, autoritatile germane si intreprinderile municipale au atribuit contracte de servicii de pensie in mod direct si fara proceduri transparente de licitatie catre intreprinderile care fac parte din cele trei grupuri de prestatori de servicii mentionate in contract.

In anul 2007, Comisia Europeana a sesizat CJUE pe motiv ca Germania nu a organizat proceduri concurentiale, in conformitate cu legislatia UE privind achizitiile publice.

Curtea a decis in anul 2010 ca, in conformitate cu normele UE privind achizitiile publice (Directiva 2004/18/CE), contractele de servicii pentru pensiile ocupationale pentru limita de varsta pentru angajatii autoritatilor locale pot fi atribuite doar in urma organizarii unei proceduri la nivelul UE. In acest caz, practica de a atribui contracte a caror valoare depaseste pragul de aplicare a Directivei 2004/18/CE, fara organizarea unei proceduri de atribuire, catre prestatorii de servicii identificati intr-un acord colectiv a constituit o incalcare a directivei.

Potrivit acordului colectiv privind conversia, pentru functionarii publici locali, a veniturilor in economii pentru pensii, serviciile de pensie in cauza sunt rezervate pentru trei grupuri specifice de prestatori de servicii, fiind excluse astfel un numar mare de companii de asigurari de pe piata. In cazul in care posibilitatea de a furniza serviciile de pensie in cauza ar fi fost deschisa unei concurente loiale si transparente, in conformitate cu normele UE privind achizitiile publice, contribuabilii ar fi putut sa beneficieze de servicii de mai buna calitate si valoare pentru bani.

Pentru a pune capat incalcarii identificate in decizia Curtii, toate acordurile-cadru dintre autoritatile locale si prestatorii de servicii de pensii vizate de decizie trebuie sa fie reziliate, iar dispozitiile acordului colectiv trebuie sa fie puse in concordanta cu legislatia UE.

2. Franta – asigurarea concurentei in cazul achizitiilor publice pentru cumpararea anumitor informatii geografice

Comisia Europeana a decis sa solicite Frantei modificarea legislatiei in sensul abrogarii dispozitiei prin care se atribuie anumite contracte de furnizare a informatiilor geografice Institutului Geografic National (IGN). In conformitate cu legislatia franceza, serviciile sau organismele de stat trebuie sa achizitioneze informatiile geografice de referinta la scara larga de la IGN, sistem integrat de informatii geografice ce acopera intregul teritoriu francez si care cuprinde patru baze de date geografice. Comisia considera ca aceasta cerinta este in contradictie cu normele UE privind achizitiile publice si ca Franta ar fi trebuit sa deschida concurentei aceste contracte avand in vedere ca informatiile geografice in cauza ar putea fi furnizate, in majoritatea cazurilor, de catre alti operatori economici. Comisia a transmis Frantei un aviz motivat, a doua etapa a procedurii de “infringement”. Daca in termen de doua luni Franta nu-si indeplineste obligatiile ce ii revin in conformitate cu legislatia europeana privind achizitiile publice, Comisia poate sesiza Curtea.

In 2004, Franta a adoptat o lege prin care se delega catre IGN sarcina de a crea si actualiza un sistem geografic metric de precizie integrat care sa acopere intregul teritoriu francez. Sistemul este cunoscut ca unul de referinta la scara larga si cuprinde patru baze de date digitalizate si interoperabile. De asemenea, legea impune serviciilor si organismelor de stat achizitionarea datelor de referinta la scara larga de la IGN, fara posibilitatea de a folosi un alt furnizor. Cu alte cuvinte, toate contractele de achizitii publice in discutie sunt atribuite de comun acord IGN-ului, in contradictie cu normele europene privind atribuirea contractelor de achizitie publica care prevad masuri de publicitate si publicarea invitatiilor de participare (Directiva 2004/18/EC).

Aceasta cerinta, iar nu misiunea IGN de a crea si actualiza sistemul de referinta la scara larga, este considerata de catre Comisie ca fiind in contradictie cu legislatia europeana privind achizitiile publice. De fapt, pe piata exista produse similare sau echivalente cel putin pentru cea mai mare parte a datelor din sistemul de referinta, dar operatorii economici responsabili pentru aceste produse nu pot, potrivit legii, sa le ofere serviciilor si organismelor de stat, desi, de exemplu, le este permisa furnizarea catre autoritatile locale, care nu sunt obligate sa achizitioneze de la IGN. Prin urmare, situatia actuala nu permite concurenta, avand in vedere ca IGN este singurul furnizor al produselor in discutie catre serviciile si organismele de stat.

Comisia considera, asadar, ca legislatia franceza restrictioneaza accesul anumitor companii la contractele de achizitii publice, ceea ce ar putea conduce la o risipa a banilor publici si la impiedicarea serviciilor si organismelor de stat de a beneficia de servicii mai eficiente si mai bune pentru furnizarea de date geografice.

3. Spania – modificarea legislatiei referitoare la contractele sectoriale

Comisia Europeana a inchis procedurile de infringement impotriva Spaniei in legatura cu o serie de dispozitii din legislatia achizitiilor publice privind modificarea contractelor publice dupa atribuire, intrucat actul normativ in discutie (Legea nr. 30/2007 referitoare la contractele sectoriale, cunoscuta ca LCSP) a fost modificat in mod substantial prin Legea nr. 2/2011 privind Economia Durabila (LES). Noul regim juridic stabilit prin LES deschide drumul spre limitarea puterii autoritatilor contractante de a amenda contractele publice dupa atribuirea acestora astfel incat atenueaza temerile care au declansat procedura de infringement. In orice caz, acest regim va fi examinat in detaliu si monitorizat de catre Comisie pentru a asigura compatibilitatea cu directivele U.E. in domeniul achizitiilor publice si cu jurisprudenta privind modificarea contractelor publice si lucrarile suplimentare.

Comisia a declansat procedurile de infringement, intrucat a intampinat o problema extinsa legata de modificarea contractelor in Spania dupa atribuire, gratie proiectelor de audit co-finantate din fondurile structurale si de coeziune. Intr-adevar, modificarile neuniforme ale contractelor dupa atribuire, in special cele privind lucrarile suplimentare, reprezinta unele dintre cele mai frecvente motive pentru corectii financiare din Spania.

Comisia a considerat ca LCSP a acordat autoritatilor contractante o putere aproape nelimitata de a modifica termenii esentiali ai contractelor publice dupa atribuirea acestora, de o maniera ce nu era in concordanta cu principiile egalitatii de tratament, nediscriminarii si transparentei, stabilite prin regulile UE in materia achizitiilor publice. Comisia a considerat de asemenea ca LCSP permitea autoritatilor contractante sa recurga la proceduri de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, incalcand astfel articolul 31 al Directivei 2008/14/EC.

Un regim juridic adecvat in ceea ce priveste modificarea contractelor dupa atribuire, inclusiv lucrarile suplimentare, este fundamental pentru a garanta respectarea intrutotul a principiilor transparentei si egalitatii de tratament. Este esential ca ofertantii sa fie plasati pe aceeasi pozitie atunci cand intocmesc ofertele, permitand astfel autoritatii contractante sa compare si sa evalueze ofertele. Un regim corespunzator referitor la modificarea contractelor este susceptibil de a avea un impact pozitiv asupra ofertelor avand un pret neobisnuit de scazut, de vreme ce ofertantul castigator si autoritatea contractanta nu vor putea renegocia in mod liber termenii contractului astfel cum a fost atribuit.

4. Olanda – aplicarea normelor UE la atribuirea proiectelor de dezvoltare teritoriala si contractelor de asigurare impotriva incendiilor

Comisia Europeana a salutat respectarea de catre Olanda a normelor UE in ceea ce priveste achizitiile publice in doua cazuri, unul referitor la dezvoltarea imobiliara in cadrul municipalitatii Ede si, celalalt, referitor la practica autoritatilor olandeze atunci cand atribuie contracte publice pentru asigurarea impotriva incendiilor. Autoritatile olandeze au fost de acord sa aplice in mod corect normele UE astfel incat contractele publice sa fie atribuite in mod corect si transparent si sa fie deschise tuturor companiilor interesate din spatiul UE. Astfel, contribuabilii olandezi au garantia acum ca aceste contracte vor fi atribuite astfel incat sa se obtina cea mai buna valoare pentru bani. Comisia a incheiat, asadar, cazurile respective de infringement.

In primul caz, Comisia a deschis o procedura de infringement pentru ca municipalitatea Ede a atribuit mai multe contracte privind proiectul de dezvoltare imobiliara „Het Nieuwe Landgoed” unui singur dezvoltator, fara a fi derulat o procedura pan-europeana. Contractorul trebuia sa dezvolte un centru pentru uz comercial si social, inclusiv o sala de sport, precum si 1.168 de locuri de parcare si 648 de case, inclusiv 60 de locuinte sociale. Valoarea totala a contractelor a fost de aproximativ 140 milioane euro.

Comisia a considerat ca aceste contracte erau contracte de lucrari si de concesiune de lucrari si, ca o consecinta, trebuiau atribuite dupa publicarea unui anunt de participare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si in urma unei proceduri de atribuire. In opinia Comisiei, in absenta unei astfel de proceduri, Olanda nu si-a indeplinit obligatiile in ceea ce priveste normele UE in materia achizitiilor publice.

Ca o consecinta a avizului motivat al Comisiei, autoritatile olandeze au decis sa anuleze acele contracte referitoare la constructia salii de sport si a locurilor de parcare. In plus, obligatiile de construire a caselor si a centrului comercial si social au fost eliminate din contract. In aces mod, contractul revizuit vizeaza exclusiv vanzarea terenului, nu si lucrarile. Astfel, in lumina deciziei in cauza Helmut Müller (Speta C-451/08), contractul nu ar mai trebui considerat ca fiind un contract de concesiune de lucrari. Un caz similar de infringement cu privire la dezvoltarea imobiliara de catre municipalitatea olandeza se afla in curs de solutionare de catre CJUE.

In cel de-al doilea caz, Comisia a deschis procedura de infringement intrucat in Olanda exista o practica administrativa de a atribui contracte de asigurare impotriva incendiilor prin intermediul unei proceduri de negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare. Desi o astfel de procedura este, de principiu, deschisa tuturor candidatilor interesati, faptul ca negocierile se desfasoara intre autoritatile contractante si ofertanti determina un risc semnificativ mai mare in ceea ce priveste respectarea principiului tratamentului egal decat procedura de licitatie deschisa sau restransa – procedurile standard potrivit legislatiei comunitare. Mai mult, procedura de negociere este mai putin transparenta.

Normele UE in materia achizitiilor publice permit autoritatilor contractante sa utilizeze procedura de negociere numai in cazuri exceptionale. Potrivit Comisiei, uzul generalizat al acestei proceduri pentru atribuirea contractelor de asigurare impotriva incendiilor nu este in acord cu aceste norme.

In continuare, Comisia a remarcat ca autoritatile olandeze nu au publicat toate informatiile necesare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informatii precum numele companiei careia i s-a atribuit contractul, precum si valoarea totala a contractului. Comisia a considerat ca aceasta situatie afecteaza transparenta pietei achizitiilor publice.

Dupa emiterea avizului motivat al Comisiei, autoritatile olandeze au declarat in mod public ca sunt de parere ca aceasta practica administrativa incalca normele UE privind achizitiile publice. Autoritatile contractante olandeze vor aplica acum procedurile corecte si vor indica in anunturile de atribuire publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene toate informatiile relevante.

Pe cale de consecinta, contractele publice respective vor fi atribuite de acum inainte de o maniera transparenta si vor fi deschise tuturor companiilor interesate din spatiul comunitar. Se va respecta, astfel, principiul obtinerii celei mai bune valori pentru bani.

Despre achizitii publice

Achizitiile publice vizeaza modul in care autoritatile contractante cheltuiesc banii publici. Domeniul acopera achizitiile de orice fel, de la cafea la sisteme pentru computer, uzine de apa reziduala, constructia de nave sau servicii de consultanta. Totalitatea achizitiilor publice realizate in cadrul UE este estimata la aproximativ 17% din PIB-ul Uniunii. Procedurile de atribuire deschise si transparente, obligatorii potrivit reglementarilor UE in materia achizitiilor publice, presupun un nivel concurential ridicat, o protectie mai eficienta impotriva coruptiei, precum si servicii mai bune si mai eficiente pentru contribuabili.

Despre procedurile de “infringement”

In temeiul articolului 258 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia Europeana are competenta de a actiona in justitie – procedura de “infringement” -impotriva unui Stat Membru care nu isi respecta obligatiile ce ii revin in conformitate cu normele UE. Aceasta procedura cuprinde trei etape. Prima etapa consta in faptul ca Statul Membru primeste o notificare formala si are la dispozitie doua luni pentru a formula un raspuns. In cazul in care Statele Membre nu respecta in integralitate legislatia UE, Comisia poate trimite un aviz motivat. Din nou, Statul Membru are la dispozitie doua luni pentru a raspunde. Daca nu primeste un raspuns satisfacator, Comisia poate sa sesizeze Curtea de Justitie din Luxemburg. Comisia are dreptul de a solicita, de asemenea, aplicarea unei amenzi statului respectiv in ipoteza in care acesta nu se conformeaza deciziei Curtii.