Proceduri de infringement deschise de Comisia Europeana in luna noiembrie 2010

Potrivit unor comunicate de presa publicate la data de 24 noiembrie 2010, Comisia Europeana a actionat pentru a se asigura ca normele U.E. privind achizitiile publice – cheltuirea banilor publici de catre autoritatile publice – sunt respectate in Belgia, Grecia si Portugalia.

1. Belgia – aplicarea unor proceduri corecte si transparente pentru contractele ce privesc centrele de invatamant din Eupen

Comisia Europeana a solicitat Belgiei sa ia masuri pentru ca normele europene privind achizitiile publice – achizitionarea de bunuri sau servicii de catre autoritatile publice – sa fie aplicate in mod corespunzator, in special in situatia unui contract de achizitii publice de lucrari pentru proiectarea, renovarea, construirea, finantarea si intretinerea institutiilor de invatamant situate in Eupen.

Valoarea acestui contract este de peste 100 de milioane de euro. Procedura utilizata este cea de negociere cu publicarea unui anunt de participare. Desi o asemenea procedura este, in principiu, deschisa tuturor companiilor interesate, faptul ca negocierile au loc intre autoritatile publice si ofertanti presupune riscuri mai multe in ceea ce priveste tratamentul egal al ofertantilor decat licitatia deschisa sau restransa – procedurile standard conform legislatiei europene. In plus, procedura de negociere este mult mai putin transparenta. Din aceste motive, normele europene privind achizitiile publice permit autoritatilor contractante sa utilizeze procedura de negociere numai in cazuri exceptionale. In orice caz, potrivit Comisiei, folosirea procedurii in situatia data nu este in conformitate cu aceste norme.

Comisia considera ca Belgia a incalcat normele europene privind achizitiile publice prin atribuirea acestui contract in baza unei proceduri de negociere nejustificate (procedura permisa doar in situatii exceptionale). Daca Belgia nu raspunde in mod satisfacator in termen de doua luni, Comisia poate sesiza acest aspect la Curtea de Justitie.

2. Grecia – respectarea normelor europene in ceea ce priveste contractele de furnizare de echipamente medicale pentru spitale

Comisia Europeana a sesizat din nou Curtea Europeana de Justitie cu referire la Grecia din cauza esecului sau in aplicarea normele europene privind achizitiile publice cu privire la contractele de furnizare de echipamente medicale pentru spitale. In opinia Comisiei, Grecia continua sa incalce legislatia europeana si nu a respectat o hotarare a Curtii din data de 19 martie 2001 (C-489/06). Curtea a decis faptul ca Grecia, prin respingerea ofertelor primite de la furnizorii de echipamente medicale avand marcajul CE, a incalcat atat obligatiile impuse de normele europene privind standardele generale de siguranta pentru produse, cat si cele privind achizitiile publice.

In anul 2003, Comisia a fost sesizata de catre un reclamant cu privire la faptul ca, in cadrul procedurilor de achizitii publice, mai multe spitale publice din Grecia resping ofertele primite de la furnizorii de echipamente medicale avand marcajul de certificare CE, ca de exemplu manusile medicale si firele utilizate pentru operatii. CE este o marca de conformitate obligatorie cu privire la numeroase produse ce sunt introduse pe piata unica a Uniunii Europene. Aceasta certifica faptul ca un produs a intrunit cerintele Uniunii Europene privind siguranta consumatorilor, sanatatea sau mediul. Marcajul CE este deosebit de important pentru echipamentele medicale avand in vedere ca standardele generale asigura securitatea si sanatatea privind protectia pacientilor si utilizatorilor si garanteaza libera circulatie a acestor echipamente pe teritoriul Uniunii Europene.

Statele membre pot impiedica punerea in functiune sau introducerea pe piata lor a echipamentelor medicale certificate CE doar in anumite conditii, ca de exemplu suspectarea de falsuri sau preocupari privind sanatatea publica, si doar cu respectarea unei proceduri specifice prevazute de normele relevante al Uniunii Europene. Spitalele grecesti nu au respectat aceste proceduri atunci cand au respins produsele medicale avand marcajul CE.

De asemenea, Comisia a constatat ca specificatiile tehnice din anuntul de atribuire utilizate de spitalele grecesti erau subiective si discriminatorii, blocand efectiv intrarea oricarui furnizor de echipamente medicale certificate CE intr-o procedura competitiva de atribuire a contractelor respective. Aceasta inseamna ca spitalele publice grecesti nu au achizitionat la un pret competitiv dispozitivele de care au nevoie. Mai mult, daca fondul grecesc de securitate a sanatatii ramburseaza echipamentele achizitionate, aceste practici pot conduce la o risipa a banilor contribuabililor.

Deoarece Grecia nu s-a conformat inca hotararii Curtii, Comisia a decis sa trimita cauza spre rejudecare, cu solicitarea de a fi obligata la plata unor penalitati in suma de 7173,06 euro/zi, incepand cu data hotararii judecatoresti initiale si pana la data la care va respecta normele europene sau pana la data celei de a doua decizii (in functie de cea care survine prima), precum si a sumei de 43724,8 euro/zi, incepand cu data celei de a doua decizii si pana cand Grecia va respecta normele europene.

3. Grecia – contractele de furnizare a ansamblurilor de baterii pentru submarine

Comisia Europeana a decis sa solicite Greciei ca aceasta sa asigure conformitatea cu normele U.E. in materia achizitiilor publice cu privire la atribuirea contractelor de furnizare a bateriilor pentru submarine. Comisia este preocupata din cauza faptului ca Grecia a incalcat normele U.E. privind achizitiile publice prin includerea unor cerinte dicriminatorii in cadrul procedurii de atribuire, de natura a favoriza produsele grecesti in defavoarea altor produse similare fabricate in U.E.

Potrivit Directivei europene in materia achizitiilor publice 2004/18/EC, contractele publice ce depasesc o anumita valoare trebuie atribuite in temeiul unei proceduri deschise la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, Directiva prevede o exceptie de la aceasta obligatie in cazurile in care autoritatea contractanta cumpara anumite materiale militare, respectiv atunci cand organizarea unei proceduri de atribuire publice ar afecta interesele esentiale de securitate ale Statului Membru in cauza.

In 2009, Ministerul grec al Apararii a lansat o procedura de achizitie publica pentru furnizarea a 6 ansambluri de baterii pentru submarine, in valoare totala de 22 milioane euro. Anuntul de participare includea cerinta potrivit careia 35% din materialul folosit pentru fabricarea bateriilor sa fie produs in Grecia. Autoritatile grecesti au justificat aceasta cerinta speciala prin raportare la interesele de securitate nationala, aratand astfel ca prevederile U.E. referitoare la achizitiile publice nu ar fi aplicabile.

Cu toate acestea, in acord cu reglementarile U.E. si cu jurisprudenta Curtii de Justitie, statele membre nu se pot abate de la regulile standard in materie de achizitii publice in mod discretionar atunci cand achizitioneaza echipament militar. Potrivit Comisiei, autoritatile grecesti incalca normele U.E. de vreme ce nu au putut prezenta o argumentare detaliata si motivata, care sa justifice faptul ca aplicarea regulilor U.E. privind achizitiile publice este de natura sa pericliteze interesele de securitate ale Greciei. Mai mult decat atat, Comisia considera ca cerinta speciala este discriminatorie si favorizeaza companiile care pot oferi materiale fabricate in Grecia.

Cerintele discriminatorii din cuprinsul documentatiei au impiedicat participarea la procedura a companiilor interesate ce nu au putut oferi materiale produse in Grecia. Prin nerespectarea principiului tratamentului egal consacrat prin normele U.E. privind achizitiile publice, autoritatile grecesti au distorsionat concurenta si este posibil sa fi irosit banii contribuabililor.

Prin urmare, Comisia considera nejustificat argumentul autoritatilor grecesti potrivit caruia cerintele discriminatorii erau necesare pe considerente de securitate nationala. Aceasta solicitare formala din partea Comisiei este un aviz motivat. Daca Grecia nu raspunde in mod satisfacator intr-un interval de doua luni, Comisia ar putea sesiza Curtea Europeana de Justitie.

4. Portugalia – asigurarea accesului la contractele publice cu o valoare de peste 25 milioane euro

Comisia Europeana a solicitat Portugaliei sa modifice reglementarile in materia achizitiilor publice privind contractele cu valori de peste 25 milioane de euro, astfel incat sa asigure deplina conformitate cu normele U.E. privind achizitiile publice corecte si transparente.

Legea portugheza impune ca toate contractele cu o valoare de 25 milioane euro sau mai mare sa fie insotite de un proiect de cercetare si dezvoltare care sa reprezinte cel putin 1% din valoarea contractului. Legea prevede de asemenea ca proiectul sa fie intocmit pe teritoriul Portugaliei. Comisia considera nelegala aceasta cerinta prin raportare la normele U.E. avand in vedere doua considerente.

Pe de o parte, aceasta cerinta este discriminatorie intrucat acorda companiilor portugheze si acelora stabilite in Portugalia un avantaj net asupra celor aflate in alte state membre. Acest avantaj consta in faptul ca operatorii locali se pot baza fie pe echipamentele proprii pentru cercetare si dezvoltare aflate in Portugalia, fie pe contractele incheiate cu partenerii nationali.

Pe de alta parte, legea presupune ca fiecare contract public valorand 25 milioane euro sau mai mult sa fie insotit de un proiect de cercetare si dezvoltare indiferent de utilitatea sa in executarea contractului. Acesta dezavantajeaza companiile care nu sunt dispuse sa accepte o sarcina suplimentara.

Ca urmare, cetatenii risca sa nu primeasca cea mai buna valoare pentru banii cheltuiti in cadrul unor contracte publice de mare amploare, din doua motive. Mai intai, costul proiectului de cercetare si dezvoltare este inclus in valoarea totala a contractului, ceea ce mareste pretul ce urmeaza a fi platit de catre autoritatile publice, in timp ce necesitatea de a realiza activitatea de cercetare si dezvoltare nu este justificata in contextul fiecarui contract. Pe de alta parte, din cauza cerintei ca proiectul de cercetare si dezvoltare sa fie intocmit pe teritoriul portughez, companiile deja stabilite in Portugalia sunt avantajate. Astfel, exista o concurenta mai mica pentru atribuirea contractului.

Solicitarea formala adresata Portugaliei reprezinta un aviz motivat. In masura in care Portugalia nu va raspunde satisfacator intr-un interval de doua luni, Comisia ar putea sesiza Curtea de Justitie cu privire la aceasta incalcare.

Despre achizitii publice

Achizitiile publice vizeaza modul in care autoritatile contractante cheltuiesc banii publici. Domeniul acopera achizitiile de orice fel, de la cafea la sisteme pentru computer, uzine de apa reziduala, constructia de nave sau servicii de consultanta. Totalitatea achizitiilor publice realizate in cadrul U.E. este estimata la aproximativ 17% din PIB-ul Uniunii. Procedurile de atribuire deschise si transparente, obligatorii potrivit reglementarilor U.E. in materia achizitiilor publice, presupun un nivel concurential ridicat, o protectie mai eficienta impotriva coruptiei, precum si servicii mai bune si mai eficiente pentru contribuabili.

Despre procedurile de “infringement”

In temeiul articolului 258 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia Europeana are competenta de a actiona in justitie – procedura de “infringement” – impotriva unui Stat Membru care nu isi respecta obligatiile ce ii revin in conformitate cu normele U.E. Aceasta procedura cuprinde trei etape. In prima etapa, Statul Membru primeste o notificare formala si are la dispozitie doua luni pentru a formula un raspuns. In cazul in care Statele Membre nu respecta in integralitate legislatia U.E., Comisia poate trimite un aviz motivat. Din nou, Statul Membru are la dispozitie doua luni pentru a raspunde. Daca nu primeste un raspuns satisfacator, Comisia poate sa sesizeze Curtea de Justitie din Luxemburg. Comisia are dreptul de a solicita, de asemenea, aplicarea unei amenzi statului respectiv in ipoteza in care acesta nu se conformeaza deciziei Curtii.