Contractul de achizitie publica. Cum sa il modifici. Legal.

Av. Iulia Vass, VASS Lawyers

Pretul, obiectul, cantitatile, durata sau chiar subcontractantii nominalizati sunt doar cateva dintre elementele pe care partile unui contract de achizitie publica vor sau trebuie sa le modifice pe parcursul executarii acestora. Nevoia modificarii contractelor a devenit tot mai evidenta in perioada de criza, cand buna lor derulare a impus adaptarea conditiilor contractuale la noul context economic. Granita dintre legalitatea modificarii unui contract de achizitie publica si obligatia organizarii unei noi proceduri de atribuire este insa foarte fina.

Cadrul legislativ

In domeniul achizitiilor publice, relatiile pre-contractuale sunt supuse unor norme de drept public – legislatia achizitiilor publice si directivele europene in materie -, in timp ce executarea contractului este guvernata in special de norme de drept privat. Prin urmare, nici directivele europene in materia achizitiilor publice, nici legislatia nationala nu reglementeaza situatiile in care modificarea unui contract de achizitie publica reprezinta de fapt un nou contract, care ar trebui atribuit printr-o procedura publica si competitiva.

Cu toate acestea, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a reconfirmat in hotararile sale recente – Pressetext si Comisia Europeana vs. Germania – ca disputele de drept privat cu privire la contractele de achizitie publica trebuie solutionate prin prisma principiilor generale ale achizitiilor publice. Chiar daca li se recunoaste, in general, natura de contracte comerciale – in special ca urmare a modificarii recente a O.U.G. nr. 34/2006, prin care s-a stabilit competenta sectiei comerciale a tribunalelor pentru procesele privind executarea contractelor de achizitie publica -, trebuie sa admitem ca acestea implica un interes public semnificativ (de exemplu, eficienta utilizare a banilor publici) si ca interesele partilor pot fi, in anumite conditii, subordonate acestuia.

De aceea, vom analiza in continuare criteriile care definesc granita dintre libertatea de  modificare a contractului de achizitie publica si restrictiile impuse de interesul public, astfel incat sa fie respectate principiile europene din materia achizitiilor publice.

Criteriile stabilite de CJUE

Potrivit deciziei CJUE pronuntate in cazul Pressetext, amendamentele aduse unui contract de achizitie publica reprezinta in fapt o noua atribuire daca modificarea:

• este substantiala fata de contractul initial;
• demonstreaza intentia partilor de a renegocia termenii esentiali ai contractului.

In practica nu este deloc usor sa distingem intre modificarile substantiale si cele nesubstantiale, analiza facandu-se de la caz la caz. Din decizia Curtii, putem extrage insa  factorii care indica prezenta unui nou contract:

• modificarea ar fi permis si participarea altor ofertanti sau selectia unei alte oferte in cadrul procedurii organizate;
• extinde obiectul contractului in mod considerabil, incluzand servicii care nu au facut obiectul contractului initial;
• modifica echilibrul economic al contractului in favoarea operatorului economic.

In general, asemenea modificari pot fi insa operate daca sunt prevazute in termenii initiali ai contractului sau daca modificarea este cauzata de factori externi si obiectivi.

Chiar si asa, este dificil sa stabilim ce modificari pot fi considerate substantiale. Unde tragem linia, daca, de exemplu, o autostrada de 50 km este extinsa la 60 km, sau daca durata de 10 ani a unui contract este extinsa la 12 ani? In acest sens, intr-un alt dosar recent, deschis de Comisia Europeana impotriva Germaniei, CJUE a stabilit ca extinderea ariei de prestare a serviciilor de ambulanta, care a condus la cresterea valorii contractului cu 15%, a reprezentat o “modificare substantiala”.

In aceeasi ordine de idei, CJUE a decis, in cazul Wall vs. Frankfurt, ca schimbarea subcontractantului reprezinta o modificare substantiala daca nominalizarea respectivului subcontractant a reprezentat un “factor decisiv” in luarea deciziei de atribuire. CJUE a decis astfel, in pofida faptului ca posibilitatea unei asemenea schimbari a fost prevazuta in contract.

Rezumand jurisprudenta CJUE, putem insa concluziona ca urmatoarele modificari ale contractului de achizitie publica – enumerate cu titlu de exemplu – ar putea fi permise:

• schimbarea contractantului initial ca urmare a unei restructurari sau reorganizari a operatorului economic;
• modificarea conditiilor financiare ale unui contract care rezulta din prevederile  contractului initial, cum ar fi indexarea pretului;
• modificarea conditiilor financiare ale unui contract, necesara datorita unor circumstante externe (ex: inlocuirea monedei stipulate cu Euro);
• modificarea conditiilor financiare ale unui contract care sunt in detrimentul operatorului economic (ex: reducerile acordate autoritatii contractante).

Legislatia nationala

Astfel cum am aratat deja, legislatia nationala in domeniul achizitiilor publice nu contine reglementari exprese cu privire la modificarea contractelor de achizitie publica. Sunt demne de mentionat insa practica si normele referitoare la schimbarea subcontractantilor si a valorii contractului.

O.U.G. nr. 34/2006 permite in mod expres autoritatilor sa majoreze pretul unui contract de lucrari sau de servicii (atentie, nu si de furnizare) cu 20% din valoarea initiala si, “in cazuri temeinic motivate”, cu pana la 50%. Toate acestea, prin organizarea unei simple proceduri de negociere fara publicare prealabila a unui anunt de participare, la finalul careia se poate incheia un act aditional la contractul initial.

Pretul poate fi astfel majorat cand, datorita unor circumstante imprevizibile, achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare sau aditionale devine necesara pentru indeplinirea contractului si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

• atribuirea sa fie facuta contractantului initial;
• lucrarile/serviciile suplimentare sa fie legate de contractul initial sau sa fie necesare pentru indeplinirea acestuia;
• valoarea maxima cumulata a lucrarilor/serviciilor suplimentare sa nu depaseasca 20%, respectiv 50%.

In ceea ce priveste subcontractantii, inlocuirea acestora dupa incheierea contractului este in general admisa de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, daca autoritatea contractanta este de acord si daca nu se modifica oferta tehnica si financiara initiala.

Concluzie

Contractul de achizitie publica poate fi modificat fara organizarea unei noi proceduri de atribuire competitive, daca modificarea nu este substantiala. O asemenea decizie va fi insa temeinic analizata in prealabil prin prisma legislatiei nationale si europene in materia achizitiilor publice, urmarindu-se asigurarea unui echilibru intre dezideratul continuarii in conditii de eficienta a executarii contractului si obligatia asigurarii liberei concurente si egalitatii de tratament pentru toti actualii si potentialii adjudecatari.