Contractele publice au fost dintotdeauna ispititoare pentru firmele private. In contextul crizei economice, acestea au devenit insa pentru companii din cateva domenii cheie, precum constructiile, unica sansa de supravietuire. Competitia s-a acutizat, lupta pentru banul public este surda, rata de contestare a explodat, instantele sunt coplesite, iar proiectele publice sunt amanate sine die. Autoritatile fac eforturi sa identifice solutii, iar legislatia achizitiilor publice este din nou in miscare, planificandu-se o noua modificare importanta a actului normativ care sta la baza acesteia, anume O.U.G. nr. 34/2006.
Cu toate acestea, oportunitatile sunt numeroase, iar beneficiile importante.
Care sunt oportunitatile?
Chiar daca statul nu va mai cumpara la fel de multa publicitate, mobilier sau echipamente de birou, se preconizeaza o crestere a cererii din partea autoritatilor contractante, in special in infrastructura si IT.
In ceea ce priveste proiectele de infrastructura, premierul Emil Boc a anuntat la data de 30 mai a.c. faptul ca in anul 2010 vor fi alocati 1,5 miliarde euro pentru autostrazi si drumuri nationale. Investitiile sustinute din fonduri publice si europene vor viza in 2010, printre altele, si infrastructura rurala, finalizarea a 500 de Km de drumuri judetene, a centurilor ocolitoare ale oraselor Sibiu (14,86 km), Oradea (8,62 km), Bucuresti (Chitila – Voluntari), Cluj Napoca (24 km), Lugoj (9,6 km) si Iasi, precum si reabilitarea a 477 km de drumuri nationale. Nu vor fi neglijate nici lucrarile de autostrazi, in special cele de la Autostrada Transilvania (finalizarea in 2010 a cel putin 12 km), Autostrada Arad – Timisoara, cu finalizare in 2011 (45 km) sau Autostrada Cernavoda – Constanta, cu finalizare in 2011 (51 km).
La fel de important, domeniul IT primeste un puternic impuls prin lansarea de catre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a proiectului e-Romania. Acest proiect va aduce in urmatorii 2-3 ani o infuzie in industria IT de aproximativ 500 de milioane de euro. E-Romania reprezinta o strategie asumata de Guvernul Romaniei, care isi propune realizarea a 300 de servicii electronice operationale pana la sfarsitul anului 2013, interconectarea si informatizarea completa a tuturor institutiilor publice, astfel incat accesul cetateanului si a mediului privat la serviciile publice sa fie direct si nelimitat.
Cadrul legal aplicabil
Sistemul achizitiilor publice din Romania este similar celui din alte state membre UE, intrucat legislatia comunitara in domeniu (Directivele 2004/18/CE si 2004/17/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului Uniunii Europene) a fost transpusa cu rigurozitate in legislatia romana.
Prin urmare, principiile impuse prin directivele europene – nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta utilizarii fondurilor publice, asumarea raspunderii – au fost preluate si in legislatia nationala, aplicandu-se tuturor achizitiilor publice, indiferent de valoarea acestora.
Acestea sunt consacrate in mod expres prin O.U.G. nr. 34/2006, actul normativ care sta la baza sistemului achizitiilor publice. Cunoasterea si intelegerea acestui act normativ este esentiala pentru participantii la procesul achizitiilor publice. Nu mai putin importanta este legislatia secundara in domeniu, precum normele de aplicare ale O.U.G. nr. 34/2006.
De remarcat este faptul ca legislatia nationala a achizitiilor publice se caracterizeaza prin complexitate si instabilitate, numeroasele acte normative fiind modificate in mod succesiv in ultimii ani, atat in vederea implementarii noilor norme europene, cat si pentru remedierea deficientelor functionale ale sistemului. Drept urmare, premisa esentiala pentru participarea la proceduri de atribuire organizate de autoritatile contractante din Romania este buna cunoastere a legislatiei achizitiilor publice in vigoare la data organizarii procedurii.
Etapele procedurii de atribuire
Procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica sunt: licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea cu/fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, cererea de oferte si concursul de solutii.
Cel mai frecvent utilizate in practica sunt licitatia deschisa si cererea de oferte. Participarea la aceste proceduri de achizitie publica presupune parcurgerea, in general, a urmatoarelor etape:
Fiecare etapa mentionata mai sus poate ascunde insa numeroase capcane pentru ofertanti, o mica greseala de forma sau de fond putand conduce la eliminarea din competitie. Din acest motiv, este esentiala respectarea cu strictete a tuturor cerintelor din anuntul/invitatia de participare, din documentatia de atribuire, precum si din eventualele clarificari transmise/publicate de autoritatea contractanta.
Daca aceste cerinte sunt nejustificate raportat la principiile enumerate mai sus sau la prevederile legale exprese, se impune contestarea acestora intr-un termen de 5 sau 10 zile, in functie de valoarea estimata a contractului. Potrivit statisticilor, cele mai multe contestatii sunt formulate insa impotriva rezultatului procedurii.
Cai de atac
Legislatia achizitiilor publice garanteaza firmelor doua niveluri de cai de atac impotriva autoritatilor contractante care nu respecta reglementarile in domeniu: contestatia si plangerea.
Contestatiile se pot formula in prezent atat in fata instantelor de drept comun (tribunale), cat si in fata organismului adiministrativ-jurisdictional creat special pentru solutionarea contestatiilor din materia achizitiilor publice, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Pe cale de exceptie, litigii¬le privind procedurile de atribuire de servicii si/sau lucrari aferente infrastructurii de transport national sunt de competenta exclusiva a Curtii de Apel Bucuresti.
Deciziile CNSC/hotararile tribunalelor pot fi atacate cu plangere/recurs la curtea de apel in a carei raza se afla sediul autoritatii contractante, in termen de 10zile/5 zile de la comunicarea acestora.
La ce sa va asteptati cand participati la o procedura de achizitie publica
Intai de toate, birocratia atinge de multe ori cote paroxiste; trebuie sa va inarmati cu multa rabdare si putere de munca, caci ofertele dvs. vor putea ajunge la mii de pagini de certificate, avize, declaratii, tabele si formulare, solicitate in trei pana la sapte exemplare si care, mai mult, trebuie semnate si stampilate pe fiecare pagina.
In al doilea rand, concurenta este acerba. Licitatiile care in urma cu doi ani atrageau doi-trei ofertanti angreneaza in prezent opt-noua ofertanti.
Aceasta competitie dura a transformat contestatiile intr-o practica comuna, putine fiind procedurile neatacate in fata CNSC sau a instantelor competente. In timp ce contestatiile sunt solutionate de catre CNSC intr-un termen relativ decent, de aproximativ 20 de zile, solutionarea plangerilor poate dura pana la patru-cinci luni. Caile de atac mentionate suspenda in prezent incheierea contractelor de achizitie publica, astfel incat ofertantii declarati castigatori vor astepta pana la 5-6 luni semnarea contractului si demararea proiectului.
Incheierea contractului nu presupune in mod automat curmarea durerilor de cap. De multe ori, greul de abia incepe, intrucat este de notorietate faptul ca problema majora cu care se confrunta firmele care lucreaza cu statul este intarzierea platii facturilor si blocarea lichiditatilor.
Cu toate acestea, oamenii de afaceri care au semnat contracte cu statul roman opineaza in mod unanim ca acesta este cel mai bun client, intrucat marile proiecte din Romania sunt derulate de stat, iar contractele publice au fost dintotdeauna cele mai sigure si banoase pentru firmele private.
Publicat de Av. Iulia Vass, VASS Lawyers, in Business Insider
Asistăm clienții în proiecte de achiziții publice, sectoriale, concesiuni și PPP, în toate etapele procedurii de atribuire și pe parcursul executării contractelor.
Vizitează site-ul Vass lawyers→