In timp ce in SUA si in Europa de Vest planurile de salvare a economiei vizeaza modernizarea infrastructurii si aducerea acesteia in secolul XXI, in Romania inca ne straduim sa ii punem
fundatia. Cheia acestor programe anticriza, fara a reprezenta vreo noutate in domeniu: parteneriatele public-private.
Planul pentru refacerea economiei americane in valoare de 900 miliarde dolari, propus de noul presedinte american Barack Obama si aprobat de Camera Reprezentantilor la sfarsitul lunii ianuarie 2009, isi propune sa salveze 2,5 milioane de noi locuri de munca in urmatorii 2 ani, prin intermediul proiectelor de drumuri, poduri si a altor proiecte de infrastructura, constructia si renovarea de scoli, precum si adoptarea tehnologiilor ecologice. Cheia executarii acestor proiecte, potrivit noului presedinte american, sunt parteneriatele public-private (PPP).
Solutia parteneriatelor public-private, respectiv cooperarea, in diferite forme, dintre autoritatile publice si mediul de afaceri, in scopul asigurarii finantarii, constructiei, renovarii, managementului, intretinerii unei infrastructuri sau furnizarii unui serviciu, nu reprezinta o noutate. Este o solutie imbratisata de majoritatea statelor membre UE pentru dezvoltarea infrastructurii, constructia de scoli, spitale sau inchisori, dar si pentru prestarea serviciilor sociale (in special in parteneriat cu organizatiile non-guvernamentale) sau de securitate (in parteneriat cu firmele private de paza si securitate). A curs si la noi multa cerneala pentru acest subiect. In anul 2006, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ne promitea 2.000 de km de autostrada in urmatorii 10 ani, prin utilizarea aranjamentului contractual de tip PPP. Despre proiectul-pilot in domeniul infrastructurii, autostrada Ploiesti-Focsani, se vorbeste tot din anul 2006, cand termenul estimat pentru initierea lucrarilor era 2008. Anul trecut, termenul estimat era deja 2010.
Reglementarea nationala
Cadrul legal aplicabil proiectelor PPP se regaseste in legislatia aplicabila contractelor de concesiune de lucrari si de concesiune de servicii, respectiv OUG nr. 34/2006 si normele metodologice privind atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii (HG nr. 71/2007). PPP sunt astfel asimilate contractelor de concesiune de lucrari si servicii. Se impune insa sa facem o distinctie intre PPP contractual (PPPC) si PPP institutional (PPPI). Daca PPPC sunt create in baza unor raporturi exclusiv contractuale (contracte de concesiune), PPPI presupun participarea impreuna a partenerului public si a celui privat intr-o entitate cu capital mixt (asociere in participatiune sau societate comerciala). Potrivit unui studiu al Price Waterhouse Coopers, la nivel european, aproximativ 60% dintre proiectele de tip PPP iau forma contractelor de concesiune. In timp ce PPPC sunt reglementate prin legislatia aplicabila in domeniul concesiunilor, PPPI au fost aproape cu desavarsire neglijate de legiuitorul roman. Reglementarea anterioara in materie, Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si actele normative emise in aplicarea acesteia, au fost abrogate in mod expres prin OUG nr. 34/2006, fiind neconforme cu acquis-ul comunitar in domeniu.
In prezent, singurele dispozitii aplicabile PPPI se regasesc in art. 16 alin. (1) si (2) din HG nr. 71/2007, care definesc compania de proiect drept „o societate comerciala rezidenta in Romania, constituita de concedent, prin unitati aflate in subordinea sau sub autoritatea sa, si concesionar, functionand in baza legii si avand ca unic scop realizarea obiectivelor concesiunii de lucrari publice sau de servicii”, si care stabilesc obligatia autoritatii contractante de a mentiona in caietul de sarcini „optiunea pentru crearea unei companii de proiect”. Mai multe informatii ne promite insa Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, care, potrivit informatiilor publicate pe pagina de Internet a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, are in curs de elaborare un „Ghid pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii”.
Reglementarea comunitara
Nici la nivel comunitar nu exista norme specifice care sa reglementeze crearea de PPPI. Cu toate acestea, Comisia Europeana a publicat la data de 5 februarie 2008 o Comunicare interpretativa privind aplicarea dreptului comunitar in domeniul contractelor de achizitii publice si al concesiunilor in cazul PPPI. Potrivit acestei comunicari, PPPI reprezinta o cooperare intre parteneri din domeniul public si din cel privat, care infiinteaza o entitate cu capital mixt avand ca obiect de activitate executarea contractelor de achizitii publice sau a concesiunilor. Contributia din partea sectorului privat consta, pe langa participarea la capital sau la alte active, in participarea activa la executarea sarcinilor atribuite entitatii cu capital mixt si/sau la administrarea entitatii cu capital mixt.
Comunicarea a reiterat faptul ca normele UE privind achizitiile publice se aplica selectiei partenerului privat si atribuirii contractelor publice de catre entitatea cu capital mixt. Comisia Europeana explica apoi faptul ca este suficienta organizarea unei singure proceduri de achizitie publica, fie pentru alegerea partenerului privat, fie pentru atribuirea contractului de achizitie publica sau de concesiune entitatii cu capital mixt. De asemenea, Comunicarea subliniaza faptul ca este necesara o viziune pe termen lung a lucrarii sau serviciului atribuit unui PPPI, astfel incat aranjamentul contractual sa contina un mecanism adaptabil la schimbarile legislative si economice.
Prin analogie, la nivel national, procedura de selectie a partenerului privat din cadrul unui PPPI este stabilita de prevederile legale aplicabile procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica sau de concesiune. Mai mult, Comisia Europeana a subliniat faptul ca, in cazul in care un contract de achizitie publica sau de concesiune nu intra sub incidenta legislatiei achizitiilor publice, autoritatea contractanta poate selecta partenerul privat doar cu respectarea principiilor fundamentale din Tratatul Comunitatii Europene, respectiv principiul transparentei, al egalitatii de tratament, al proportionalitatii, al recunoasterii reciproce si al certitudinii juridice.
In concluzie, dereglementarea PPPI la nivel national nu reprezinta o cale de eludare a legislatiei nationale si comunitare din domeniul achizitiilor publice sau a concesiunilor. Ulterior publicarii Comunicarii interpretative mentionate mai sus, Comisia Europeana a mai facut un pas spre facilitarea aranjamentelor contractuale de tip PPP: lansarea, in colaborare cu Banca Europeana de Investitii, a Centrului European de Expertiza in domeniul Parteneriatelor Public-Private (EPEC). Acest centru va fi o sursa de informare europeana pentru sectorul public, prin intermediul careia se vor impartasi cele mai bune practici in materie de PPP si se va dezvolta capacitatea sectorului public de a pune in aplicare proiecte de tip PPP.
Avantaje si riscuri
Avantajele parteneriatelor public-private sunt multiple: solutii diverse de finantare privata a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administratiile centrale sau locale, utilizarea know-how-ului si a managementului privat in cadrul proiectelor publice, eficienta crescuta in dezvoltarea proiectului, o perioada de implementare mai mica, inovatie tehnica si un nivel mai ridicat al calitatii serviciilor furnizate. Insa cel mai mare interes este acela ca o parte din riscurile proiectului este transferata partenerului privat: pe langa riscul de constructie, partenerul privat isi poate asuma fie riscul de exploatare, fie riscul de disponibilitate. Mai mult, astfel cum s-a subliniat in nenumarate randuri, Romania are nevoie de formula PPP pentru a spera in absorbtia integrala a fondurilor pe care Uniunea Europeana le aloca Romaniei.
Riscul principal al PPP consta in faptul ca fara o atenta reglementare si monitorizare a procedurii de selectie a partenerului privat si a derularii proiectelor de tip PPP, aceste proiecte pot deveni un mijloc periculos de „inghitire” a resurselor statului. Mai mult, experienta redusa a autoritatilor centrale si locale in acest domeniu reprezinta un serios impediment, intrucat procesul de pregatire a unui proiect PPP este complex si de lunga durata. De exemplu, in Marea Britanie, unul dintre statele cu expertiza vasta in acest domeniu, pregatirea unui contract PPP important dureaza aproximativ un an, in vederea atingerii scopului final al PPP: „Value for money” (valoare pentru fondurile investite).
Mai mult, in prezent nu exista in Romania o baza de date centralizata a proiectelor PPP care s-au derulat in Romania si nici un portofoliu de proiecte ce ar putea fi derulate prin PPP. Tentative in acest sens au existat din partea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, care isi propusese sa creeze un Centru de Excelenta pentru PPP, o interfata intre programele de dezvoltare economico-sociala si obiectivele de investitii finalizate prin intermediul PPP, sau a Ministerului Finantelor Publice, care in anul 2005 a creat Unitatea Centrala PPP din Ministerul Finantelor Publice, cu rol de definire si coordonare a politicilor guvernamentale privind parteneriatul public-privat.
De lege ferenda
Pe cale de consecinta, se impune adoptarea de urgenta a cel putin doua masuri:
„WE NEED TO KEEP BUSINESS GOING”, spunea in decembrie comisarul european Charlie McCreevy, iar solutia parteneriatelor public-private este o solutie demonstrat viabila. Ramane de vazut cu cat interes si entuziasm vor aborda aceasta varianta de dezvoltare si masura anticriza factorii de decizie de la Bucuresti.
Publicat in Curierul National si Cadran Politic
Asistăm clienții în proiecte de achiziții publice, sectoriale, concesiuni și PPP, în toate etapele procedurii de atribuire și pe parcursul executării contractelor.
Vizitează site-ul Vass lawyers→